Imagine

Plugusorul Haios

Aho, aho! Mâine anul se-noieşte Pluguşorul se porneşte Şi începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belşug Ca şi brazda de sub plug. Mânaţi măi! Hăăăăi, hăăăăăăi!!! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roţile de fier, Pluguşor cu şase boi, Pluguşor mânat de noi, Nu ca plugul lui Tărâţă Tras de zece pui de mâţă, Unu-i lung şi altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânaţi măi! Hăăăăi, hăăăăăi!!! Şi când grâul a fost copt Treierat şi vânturat În care l-a încărcat Şi la moară a plecat, Acolo a măcinat Şi-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Şi l-a scos afară c-o grindă, Şi l-a tăiat în două Şi ne-a dat şi nouă; Noi am rupt în cinci Şi-am dat şi la calici, Care stau cu limba-n gură Şi nu ştiu nici-o urătură Mânati măi! Hăăăăăăi, hăăăăăăi!!! Jupâneasa gazda a facut Un colac rar Şi-mpletit frumos Pentru plugăraşi scos; Şi l-a tăiat în două Şi ne-a dat şi nouă; Şi l-a tăiat în cinci Şi mi-a dat şi mie Că-s încălţat cu opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânati măi! Hăăăăăăi, hăăăăăăi!!! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepartat, Unde iepurele Şti-a pazi oile, Iar vulpea găini nu pofteşte. Mai îndemnaţi, măi flăcăi, Hăăăăi, hăăăăăi, hăăăăăi!!!! Mai mânaţi, măi!

Plugusorul clasic

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-mânati,
Lânga boi v-alaturati
Si cuvântul mi-ascuttati:


S-a sculat mai an Badica Traian
Si-a încalecat Pe-un cal învatat,


Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de matasa,
Cât vita de groasa.


Si în scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curând s-a apucat,


Câmpul neted de arat,
În lungis Si-n curmezis
S-a apucat într-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:


Boi bourei În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.
Mânati flacai: hai, hai!


Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grâu marunt si grâu de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.


Si când lucrul a sfârsit
Iata, mare, s-a stârnit,
Un vân mare pe pamânt
Si ploi multe dupa vânt,


Pamântul de-a racorit
Si samânta a-ncoltit
La luna, la saptamâna
Îsi umplu cu aur mâna.


Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flacai: hai, hai!


Traian iute s-a întors...
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum îi place lui Traian:


Negru ca corbul Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.


El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.


Si-a strâns fineSi vecine
Si vreo trei babe batrâne,
Care stiu rândul la pane;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamântului în racoarea vântului.


Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan înaintau
De parea ca înotau.
Mânati mai: hai, hai!


Altii în urma lor legau
Si clai mândre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
În capul pamântului,
În bataia vântului.


Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încarcau
Si la moara le porneau.


Si turnau deasupra-n cos
Grâu maruntel de cel ros,
De sub piatra în covata
Curgea faina curata.


Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.
Iara mândra jupâneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scârtâitul carelor.
Mânati mai: hai, hai!


În camara ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca pânza de matasa


Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pâna dospea;


Colacei ca învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni îi scotea si... gata!


Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!


Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.


Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele întinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim înfloriti,


Ca merii, Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

POEZIE

Înger de pază

Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,Vedeam ca în vis pe-al meu inger de paza,Incins cu o haina de umbre si raze,C-asupra-mi c-un zimbet aripele-a-ntins;Dar cum te vazui intr-o palida haina,Copila cuprinsa de dor si de taina,Fugi acel inger de ochiu-ti invins.Esti demon, copila, ca numai c-o zareDin genele-ti lunge, din ochiul tau mareFacusi pe-al meu inger cu spaima să zboare,El, veghea mea sfinta, amicul fidel ?Ori poate !... O,-nchide lungi genele tale,Să pot recunoaste trasaturile-ti pale,Căci tu - tu esti el.

Informatie despre Ingeri

Ingerii astia sunt entitati pur intelectuale care populeaza lumea intermediara intre cea pamanteasca, concreta, pe care o locuim noi, si cea pur dumnezeiasca, in care salasluieste insusi Domnul. Aceste creaturi spirituale au ca ratiune de a exista sa intermedieze intre cele doua lumi. Cum noi nu putem avea acces direct la gratia divina, intervine ingerul care este un fel de tunel spiritual prin care circula comunicarea intre noi si Dumnezeu. Mai apoi, ingerii astia sunt si ei pe categorii. Heruvimi, serafimi, incepatori, arhangheli, ingeri puri… si inca cateva. Ideea este ca lumea asta intermediara, a intervalului este un soi de oglinda a lumii noastre. Fiecare obiect, om, relatie, neam, idee conceput/a aici, isi are corespondentul pur spiritual in lumea de interval, analog unei imagini reflectate, a carei particularitate este ca oglindeste obiectul, dar ea in sine nu exista, decat ca imagine. Este reala si ireala, iar realitatea ei depinde de existenta obiectului, si de proprietatea acestuia de a se afla in fata oglinzii la un moment dat. Deci, fiecare om, are ingerul sau, care reprezinta ‘imaginea’ sa, oglindirea sa in lumea ingerilor. Pe partea cealalta, si aici mi se pare ca se cam contrazice, adica, ma rog, ca apar inconsistente, ingerul fiecarui om este ‘pazitorul’ sau, ‘indrumatorul’ sau, si ‘avocatul’ sau la judecata de apoi. O idee destul de convenabila, nu-i asa ? Iti ofera un confort prielnic sa stii ca ai un inger pazitor, o ‘entitate pozitiva’, dupa cum se exprima mistica mea prietena, care vegheaza necontenit asupra ta si preia din responsabilitatea asupra actelor tale.

Îngeraş, îngeraş

Dăruieşte-mi mie glas

,Să pot spun la copii,

Cuvinţele, poezii!

Îngeraşi, îngeraşi,

Rog şi pentru fraţi un glas,

Pentru tată, pentru mamă,

Să vorbească fără teamă!"

În timp, Băieţelul se împrietenise cu îngeraşii la care se ruga. Uneori aceştia îi vorbeau tainic, numai lui, în toate limbile pământului.- Nu fi trist, Băieţel, ţi-am dat de la Dumnezeu darul de a înţelege orice limbă, a oricărui popor. Ca să-ţi alinăm suferinţa. Să te rogi mereu, să ai credinţă cu răbdare, şi atunci vei vedea cum dorinţele potrivite ţi se împlinesc! îi spuneau ei.

Floare albastră

- "Iar te-ai cufundat în stele Si în nori si-n ceruri nalte ?De nu m-ai uita incalte Sufletul vietii mele.In zadar rauri în soareGramadesti-n a ta gandire Si campiile AsireSi intunecata mare;Piramidele-nvechite Urca-n cer varful lor mareNu cata în departareFericirea ta, iubite !"Astfel zise mititica, Dulce netezandu-mi parul.Ah ! ce spuse adevarul; Eu am ras, n-am zis nimica.- ,,Hai la codrul cu verdeata,Und-izvoare plang în vale,Stanca sta să se pravale In prapastia mareata. Acolo-n ochi de padure,Langa bolta cea senina Si sub trestia cea lina Vom sedea în foi de mure.Si mi-i spune-atunci povesti Si minciuni cu-a ta gurita,Eu pe-un fir de romanitaVoi cerca de mă iubesti.Si de-a soarelui caldura Voi fi rosie ca marul,Mi-oi desface de-aur parul,Să-ti astup cu dansul gura.De mi-i da o sarutare, Nime-n lume n-a s-o stie,Căci va fi sub palarie -S-apoi cine treaba are !Când prin crengi s-a fi ivitLuna-n noaptea cea de vara, Mi-i tinea de subsuoara,Te-oi tinea de dupa gat.Pe cararea-n bolti de frunze, Apucand spre sat în vale,Ne-om da sarutari pe cale,Dulci ca florile ascunse.Si sosind l-al portii prag,Vom vorbi-n intunecime; Grija noastra n-aib-o nime,Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?"Inc-o gura - si dispare...Ca un stalp eu stau în luna !Ce frumoasa, ce nebunaE albastra-mi, dulce floare ! Si te-ai dus, dulce minune, S-a murit iubirea noastra -Floare-albastra ! floare-albastra !...Totusi este trist în lume !

Din valurile vremii

Din valurile vremii, iubita mes rasai Cu bratele de marmur,cu parul lung, balai-Si fata stravazie ca fata albei ceri Slabita de umbra duioaselor dureri!Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei Femeie inter stele si stea intre femei Si intorcandu-ti fata spre umarul tau stangIn ochii fericirii ma uit pierdut si plang.Cum oare din noianul de neguri sa te rumpSa te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,Si fata mea in lacrimi pe fata ta s-o plec, Cu sarutari aprinse suflarea sa ti-o-nec Si mana friguroasa s-o incalzesc la san, Aproape mai aproape pe imima-mi s-o tin. Dar vai,un chip aievea nu esti, astfel de treci Si umbra ta se pierde in negurile reci De ma gasesc iar singur cu bratele in jos In trista amintire a visului frumos...Zadarnic dupa umbra ta dulce le intind: Din valurile vremii nu pot sa te cuprind.

Rugaciune de NOAPTE

BUNA Eu ma culc sunt obosit, Insa Tu Iisuse iubit Vin de-nchide ochii mei, Cum faci la copii tai. Iarta tot ce am gresit,Ca sa dorm mai linistit,Fapta, vorba, ori ce gand Ca sa fiu curat si sfant.Vie ingerasul meu Iisuse din cerul Tau! sa ma apere mereu, Ca sa nu patesc vreun rau. Binecuvanteaza Tu, Pe parintii mei acum,Frati, surori si pe copii, Tu cu noi mereu sa fii.

Doamne Tata

Doamne Tata vin inaintea ta si vreau sa iti multumesc pt tot ceea ce imi dai si pt bunatatea ta chiar daca pacatuiesc tu esti cu mine mereu. Tata vreau sa imi luminezi viata si calea pt a ajunge in imparatia Ta! AMIN

Cele sapte plansuri...

Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi-l da mie! Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-mi mie slugii Tale!Asa Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor! AMIN.

RUGACIUNEA PARINTILOR PENTRU FIII LOR

DOAMNE,DUMNEZEUL CERULUI SI AL PAMANTULUI,CARE CU INTELEPCIUNEA TA AI ZIDIT PE OM DIN TARANA SI AI SUFLAT IN FATA LUI SUFLARE DE VIATA ,FACANDU-L OM VIU ,VIETUITOR VREMELNIC SI VESNIC;APOI BINECUVANTANDU-L,AI ZIS;'CRESTETI SI VA INMULTITI,UMPLETI PAMANTUL SI-L STAPANITI';IAR IN CANA GALILEI PRIN UNICUL TAU FIU,ISUS HRISTOS,AI BINECUVANTAT NUNTA SI PRIN ACEASTA NASTEREA DE FII SI FIICE,CU ADANCA UMILINTA TE RUGAM,AJUTA-NE CU DARUL TAU,TOTDEAUNA A NE IMPLINI DATORIILE NOASTRE DE PARINTI,IN CRESTEREA BUNA A COPIILOR NOSTRI.DOAMNE ,DUMNEZEUL MILELOR,MILOSTIVESTE-TE SPRE NOI SI CASA NOASTRA SI IN MAREA TA BUNATATE VARSA CU IMBELSUGARE HARUL TAU PESTE TOTI COPIII NOSTRI,PE CARE TU NI I-AI DARUIT. MULT MILOSTIVE,DOAMNE ,CARE DAI HRANA PASARILOR CERULUI SI TUTUROR VIETUITOARELOR PAMANTULUI,CEL CE PAZESTI FLOAREA CE RASARE IN MIJLOCUL STANCILOR,HRANESTE,CRESTESI PAZESTE CU BINE SI PE COPIII NOSTRI.AJUTA-NE DOAMNE,SA RASADIM IN FIINTA LOR TOT CE-I BUN FOLOSITOR,SFINTEI BISERICI,NEAMULUI SI BINEPLACUT TIE,CA PRINTR-INSII SA SE PREAMAREASCA NUMELE TAU CEL SFANT.UMPLE-L ,DOAMNE,DE INTELEPCIUNE LUMINATA SI PRICEPERE SFANTA, CARE SE POGOARA DE LA TINE.APARA-I PE EI DE TOATE CURSELE VRAJMASILOR,VAZUTI SI NEVAZUTI.PORUNCESTE INGERILOR TAI ,CA TOTDEAUNA SA FIE CALAUZITORII SI POVATUITORII LOR LUMINATI,SPRE TOATE FAPTELE CELE BUNE.RUGAMU-NE TIE DOAMNE,DESCHIDE MINTEA LOR CA SA TE CUNOASCA PE TINE,CAT SE POATE MAI MULT.AMIN.

Psalmul 90 ( a lui David )

Cel ce locuiesti sub acoperamantul Celui Preainalt si odihnesti sub umbra Celui Atotputernic ,Zi catre Domnul:"Tu esti scaparea mea,Tu esti aparatorul si Dumnezeul meu,in care nadajduiesc eu!"Ca El te izbaveste de latul vanatorului si de molima cea ucigatoare;Cu penele Sale te umbreste si sub aripile Lui esti scutit de primejdie,ca adevarul Lui e scut si pavaza.Nu te vei teme de naluca noaptea,de sageata ce zboara ziua,De ciuma ce se incuibeaza in negura,si de molima ce bantue spre miazazi.Cadea-vor mii la stanga ta si la dreapta ta zeci de mii,iar de tine moartea nu se va apropia.Ci vei cauta cu ochii tai si pedepsirea pacatosilor vei vedea:Pentruca ai zis:"Doamne,Tu esti scaparea mea",si ti-ai ales de liman pe Cel Preainalt.De aceea nici un rau nu te va ajunge si boala nu se va apropia de casa ta.Ca a poruncit El ingerilor Sai,sa te pazeasca in toate caile tale.Si pe maini te vor ridica,ca sa nu se loveasca de piatra piciorul tau.Peste aspida si vasilisc vei pasi si vei calca peste lei si peste balauri."Pentruca M'a iubit,il voi izbavi",zice Domnul despre tine."Apara-l-voi,ca a cunoscut nimele Meu.Cand va striga catre Mine,il voi auzi si la vreme de nacaz voi fi cu dinsul,mantui-l-voi si-l voi preamari.Incarca-l-voi cu zile multe, si-i voi arata lui mantuirea Mea"Slava...AMIN